Un studiu publicat la începutul lunii august, anul 2022, in Natural Medicine Journal, arată efectul probioticelor asupra ameliorării depresiei. La acest studiu au participat 47 de persoane cu depresie, 21 dintre acestea au urmat un tratament cu probiotice, iar 26 au primit placebo. Participanții au fost testați înainte și pe durata studiului, dar și la 4 săptămâni de la încheierea acestuia.
Pe durata studiului, participanții au urmat tratamentul antidepresiv obișnuit, alături de suplimentul cu probiotice, care conținea următoarele 8 tulpini:
- Streptococcus thermophilus;
- Bifidobacterium breve;
- Bifidobacterium longum;
- Bifidobacterium infantis;
- Lactobacillus acidophilus NCIMB;
- Lactobacillus plantarum;
- Lactobacillus paracasei;
- Lactobacillus delbrueckii subsp. Bulgaricus.
Principalele descoperiri ale studiului
Toate persoanele cu depresie care au administrat probiotice pe durata studiului au observat o reducere mai importantă a simptomelor decât cele care au primit placebo. De asemenea, s-a remarcat o modificare a florei intestinale, respectiv o creștere a tulpinii Lactobacillus.
Descoperirile acestui studiu sunt importante, deoarece doar o treime dintre pacienții cu depresie răspund la tratamentul inițial. Un studiu din anul 2017, realizat de către Jane A. Foster și Karen Neufeld, demonstrează rolul pe care flora intestinală îl are asupra sănătății creierului.
Cercetătorii acestui studiu sunt de părere că înțelegerea conexiunii dintre sistemul digestiv și cel nervos poate dezvălui noi oportunități de tratament pentru depresie și anxietate. Jane A. Foster și Karen Neufeld
O analiza din anul 2017 arată importanța axei creier-intestin-microbiota în tratarea afecțiunilor psihice. Potrivit acestei analize, probioticele pot fi utilizate pentru a trata afecțiunile mintale. [1]
În studiile realizate pe animale, probioticele s-au dovedit eficiente în creșterea nivelului de triptofan și reducerea concentrației de serotonină în cortexul frontal, acestea contribuind la ameliorarea simptomelor depresiei. [2]
Citeste si: Ce boli ascunde balonarea?
Într-un alt studiu pe animale, realizat în anul 2010, s-a observat că îmbinarea tulpinilor Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium longum poate reduce anxietatea și simptomele depresiei. [3]
Șase ani mai târziu, cercetătorii arată că prin consumul de iaurt se poate îmbunătăți starea de spirit. La acest studiu au luat parte 124 de pacienți, care au primit placebo sau o băutură cu probiotice pe bază de lapte, pe o perioadă de 3 săptămâni. Funcțiile cognitive și starea de spirit au fost evaluate la începutul studiului, cât și la 10 și la 20 de zile de la începerea acestuia. La finalul studiului participanții au observat o îmbunătățire a stării de spirit [4]
Rolul alimentației în menținerea sănătății creierului
În Journal of Food and Nutrition Research a fost publicat un studiu în anul 2019 care dovedește rolul pe care alimentația îl deține în protejarea sănătății creierului. Comunicarea dintre microbiota intestinală și creier se realizează prin intermediul unor căi neuronale, iar sistemul nervos enteric joacă un rol esențial în axa creier-intestin-microbiotă. Studii recente arată că flora intestinală poate influența sănătatea mintală.
Potrivit studiului, microflora intestinală poate influența starea de spirit, memoria și funcțiile cognitive, iar un dezechilibru al acestora este asociat cu sindromul de oboseală cronică, sindromul picioarelor neliniștite sau fibromialgia. De asemenea, microflora intestinală contribuie la sintetizarea neurotransmițătorilor, precum serotonina și noradrenalina, dar și a aminoacizilor histamină și triptofan.
Alimentația este esențială în echilibrarea sistemului digestiv, care are beneficii asupra funcționarii întregului organism, cu precădere asupra activității sistemului nervos. Persoanele care adoptă o dietă echilibrată asigură o funcționare optimă a creierului, printre cele mai benefice alimente aflându-se fructele, legumele și peștele.
Totodată, o alimentație bogată în vitaminele B și acizii grași Omega-3 este recomandată pentru protejarea sănătății sistemului nervos. Citeste mai multe AICI. Atunci când există un dezechilibru la nivelul microflorei intestinale, pot apărea inflamația și stresul oxidativ. Alimentele bogate în fibre asigură o compoziție optimă a microflorei intestinale și îmbunătățesc funcționarea sistemului nervos.
Polifenolii, zincul, fierul și grăsimile, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea creierului. În ceea ce privește probioticele, ele contribuie la reducerea anxietății, a depresiei, dar și a tulburării obsesiv compulsive. Există dovezi care arată că utilizarea cu regularitate a probioticelor poate avea o influență pozitivă asupra sistemului imunitar.
Surse de probiotice
Pentru a beneficia de proprietățile terapeutice ale probioticelor asupra sistemului nervos, dar și a întregului organism, se pot utiliza suplimentele alimentare sau alimentele bogate în acestea. Printre cele mai bogate surse de probiotice se află:
- Iaurtul
- chefirul
- varza murată
- tempeh-ul (soia fermentată)
- kombucha
- castraveții murați
- supa japoneză cu miso
- brânza de vaci fermentată
- laptele de soia
- microalgele
- măslinele în saramură.
După cum arată studiile, probioticele contribuie la prevenirea depresiei și la susținerea sănătății sistemului nervos, dar și la creșterea imunității organismului, motiv pentru care includerea acestora în alimentație este recomandată pentru protejarea stării de sănătate.
Referințe:
