Există multe cauze posibile ale balonării abdominale, printre care și retenția de lichide, sindromul intestinului iritabil sau infecția.
Aceste cauze vin la pachet cu simptome suplimentare, cum ar fi febra, vărsăturile sau alte simptome care creează disconfort.
Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, cauza balonării este una destul de inofensivă și poate fi tratată acasă.
Află mai departe ce boli poate ascunde balonarea și când este indicat să mergi la consultație.
Balonarea: Cauze normale
Gazele sunt cea mai frecventă cauză a balonării, mai ales după masă. Gazele se acumulează în tractul digestiv atunci când alimentele nedigerate se descompun sau când înghiți aer.
Toată lumea înghite aer când mănâncă sau bea. Unii pot înghiți mai mult decât alții, mai ales dacă: mănâncă sau bea prea repede, mestecă frecvent gumă, fumează sau poartă proteze dentare.
Râgâitul și flatulența sunt două moduri în care aerul înghițit părăsește corpul.
Golirea întârziată a stomacului (transportul lent al gazului), pe lângă acumularea de gaze poate provoca, de asemenea, balonare și distensie abdominală.
Ce boli ascunde balonarea? Cauze medicale
Vezi această postare pe Instagram
Chiar dacă balonarea este normală în cele mai multe dintre cazuri, atunci când este însoțită de simptome suplimentare poate indica o problemă mai complexă.
Unele cauze ale balonării pot fi anumite afecțiuni medicale, precum:
Indigestia
Indigestia, numită și dispepsie, se manifestă ca un disconfort sau durere de stomac. Majoritatea oamenilor se confruntă cu episoade scurte de indigestie din când în când.
Aceasta este adesea cauzată de:
- Mâncatul în exces
- Alcoolul în exces
- Medicamente care irită stomacul, cum ar fi ibuprofenul
- O infecție minoră a stomacului.
Indigestia care apare frecvent și care nu pare să fie asociată cu niciuna dintre cauzele de mai sus ar putea fi un semn al unei afecțiuni mai grave. Cauzele posibile includ ulcer, cancer sau insuficiență hepatică.
Infecţia
Infecțiile stomacului pot provoca gaze, care pot fi, de asemenea, însoțite de diaree, vărsături, greaţă, dureri de stomac.
Acestea se datorează de cele mai multe bacteriilor precum Escherichia coli sau Helicobacter pylori ori unei infecții virale precum norovirusul sau rotavirusul.
Infecțiile stomacale dispar, de obicei, de la sine după câteva zile. Cu toate acestea, unii oameni pot deveni foarte deshidratați din această cauză, afecțiunea agravându-se în continuare.
Consultă imediat un medic dacă balonarea vine și cu febră, scaun sângeros, vărsături severe și frecvente.
Suprapopularea bacteriană a intestinului subţire (SIBO)
Stomacul și intestinele găzduiesc o mulțime de bacterii, dintre care multe ajută organismul să digere alimente.
Perturbarea echilibrului acestor bacterii poate duce la o creștere a bacteriilor dăunătoare prezente în intestinul subțire.
Această afecțiune este cunoscută sub denumirea de creștere excesivă a bacteriilor din intestinul subțire sau SIBO.
SIBO poate provoca balonare, diaree frecventă și poate duce la dificultăți de digerare a alimentelor și de absorbție a nutrienților. Pentru unii oameni, SIBO poate duce la osteoporoză sau la pierderea neintenționată în greutate.
Retenția de fluide
Consumul de alimente sărate, intoleranța alimentară și schimbările nivelului hormonal pot determina organismul unei persoane să rețină mai multe lichide decât de obicei.
Unele femei constată că sunt balonate imediat înainte de a avea menstruația sau la începutul sarcinii.
Balonarea cronică din cauza retenției de lichide ar putea avea o cauză mai serioasă, cum ar fi diabetul sau insuficiența renală.
Intoleranțe alimentare
Unii oameni se simt balonați după ce consumă anumite alimente.
De exemplu, persoanele care au intoleranță la lactoză, alergie la gluten sau boala celiacă.
Balonarea ar trebui să dispară destul de repede după ce nu mai e consumat alimentul respectiv, dar poate avea drept simptome suplimentare diaree sau dureri de stomac, ceea ce nu este prea plăcut.
Tulburări cronice
Tulburările cronice ale intestinului, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS) și boala Crohn, pot provoca, de asemenea, balonare frecventă.
Boala Crohn provoacă inflamația tractului digestiv, în timp ce sindromul intestinului iritabil are cauze mai puțin evidente.
Atât IBS, cât și boala Crohn pot provoca gaze, diaree, vărsături și pierdere neintenționată în greutate.
Gastropareza
Gastropareza este o tulburare care afectează golirea stomacului. Mușchii stomacului nu mai funcționează corect, ceea ce face ca alimentele să treacă mult mai încet prin stomac și intestine.
Simptomele includ:
- Balonare
- Constipație
- Te simți sătul foarte repede când mănânci
- Pierderea poftei de mâncare
- Arsuri la stomac
- Greață și vărsături
- Durere și disconfort.
O altă afecțiune, cum ar fi diabetul sau hipotiroidismul, poate provoaca gastropareză.
Tulburări ginecologice
Anumite probleme ginecologice provoacă dureri de stomac. La unele femei, endometrioza poate provoca crampe și balonare. Acest lucru se întâmplă atunci când mucoasa uterului se atașează de stomac sau intestine.
Constipația
Balonarea este unul dintre cele mai evidente simptome ale constipației. Cauzele constipației pot fi:
- Deshidratarea
- Insuficiente fibre în dietă
- Intoleranță la anumite mâncăruri
- Anumite tulburări intestinale
- Deficiențe de nutrienți, inclusiv magneziu
- Efecte secundare ale unor medicamente.
- La majoritatea oamenilor, episoadele de constipație sunt de scurtă durată.
Cauze mai serioase
Mai rar, balonarea abdominală se poate datora altor afecțiuni grave. Persoanele cu calculi biliari sau boli ale vezicii biliare pot prezenta dureri abdominale intense care imită balonarea.
Cancerele de stomac sau intestine pot duce, de asemenea, la disconfort abdominal și balonare.
Ascita este o altă afecțiune care duce la dureri abdominale și balonare. Aceasta apare ca o acumulare de lichid în cavitatea abdominală pe o perioadă de timp. Cea mai frecventă cauză a acestui fenomen este boala hepatică.
Insuficiență pancreatică, care afectează digestia deoarece pancreasul nu poate produce suficiente enzime digestive, poate fi de asemenea o problemă care implică balonarea, la fel și perforarea tractului gastrointestinal.
Câteodată balonarea apare și în cazul:
- Altor tulburări gastrointestinale funcționale (FGID)
- Arsurilor la stomac
- Creștere bruscă în greutate
- Tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă
- Factori de sănătate mintală, cum ar fi stresul, anxietatea, depresia și nu numai.
Afecțiunile enumerate cauzează factori care contribuie la gaze și balonare, cum ar fi:
- Reflexe abdominale anormale
- Hipersensibilitate viscerală
- Malabsorbția alimentelor și a carbohidraților.
Când să mergi la medic
Rareori, balonarea poate fi un semn al unei probleme mai grave. Consultă un medic pentru a afla ce boli ascunde balonarea, atunci când este asociată cu: Durere intensă Febră Vărsăturile durează mai mult de 24 de ore Scaune sângeroase Vătămare fizică, cum ar fi o lovitură în stomac Umflarea inexplicabilă a abdomenului Intervenție chirurgicală Insuficiență hepatică sau renală.
Tratament balonare si gaze intestinale
Există câteva sugestii generale pentru gestionarea balonării și a gazelor, însă este important să consulți un profesionist din domeniul sănătății pentru un diagnostic adecvat și un plan de tratament personalizat. Iată câteva strategii potențiale pe care le poți încerca:
Modificări dietetice:
Identifică și evită alimentele care provoacă de obicei balonare și gaze, cum ar fi fasolea, lintea, broccoli, varza, ceapa, băuturile carbogazoase și îndulcitorii artificiali.
Redu aportul de alimente bogate în grăsimi, deoarece acestea pot încetini digestia și pot contribui la balonare.
Mănâncă mese mai mici și mai frecvente pentru a preveni supraalimentarea și pentru a ajuta digestia.
Mestecă bine mâncarea și mănâncă încet pentru a minimiza înghițirea aerului, deoarece acest lucru poate duce la acumularea de gaze.
Tine un jurnal alimentar pentru a-ți urmări simptomele și pentru a identifica alimentele potențiale declanșatoare.
Remedii fără prescripție medicală:
Antiacidele eliberate fără prescripție medicală sau produsele pe bază de simeticonă pot ajuta la ameliorarea simptomelor de gaze și balonare. Aceste produse funcționează prin descompunerea bulelor de gaz din sistemul digestiv.
Fii atent la auto-medicație și citește cu atenție instrucțiunile. Dacă simptomele persistă sau se agravează, consultă un farmacist sau un profesionist din domeniul sănătății.
Activitatea fizică și schimbarea stilului de viață:
Fă o activitate fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos sau exercițiile moderate, care pot ajuta la stimularea digestiei și la eliberarea gazelor.
Evită îmbrăcămintea strânsă care pune presiune pe abdomen și poate contribui la balonare.
Gestionează nivelul de stres, deoarece stresul poate afecta digestia și poate agrava simptomele. Practică activități care reduc stresul, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă.
Probiotice:
Probioticele sunt bacterii benefice care pot promova un mediu intestinal sănătos. Consumă alimente bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul, chefirul, varza murată sau ia suplimente cu probiotice după consultarea unui profesionist din domeniul sănătății.
Hidratare:
Rămâi hidratat corespunzător, bea multă apă pe parcursul zilei. Apa poate ajuta la eliminarea excesului de gaze și la promovarea unei digestii sănătoase.
Acestea sunt sugestii generale și este important să consulți un profesionist din domeniul sănătății pentru a determina cauza de bază a simptomelor și pentru a dezvolta un plan de tratament adecvat.
