În ciuda a ceea ce spun scepticii, a fi blând cu tine însuți nu este un moft New Age. Dimpotrivă, există cercetări pentru a susține acest lucru.
Femeile de vârstă mijlocie care practică autocompasiunea au un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare, indiferent de alți factori de risc tradiționali, cum ar fi hipertensiunea arterială, rezistența la insulină și nivelul colesterolului. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh și publicat în revista Psihologia Sănătății.
„O mulțime de cercetări s-au concentrat pe studierea modului în care stresul și alți factori negativi pot avea un impact asupra sănătății cardiovasculare, dar impactul factorilor psihologici pozitivi, cum ar fi autocompasiunea, este mult mai puțin cunoscut”, a spus Rebecca Thurston, Ph.D., profesor de psihiatrie, științe clinice și translaționale, epidemiologie și psihologie la Universitatea din Pittsburgh.
Practicile de mindfulness, cum ar fi meditația, câștigă popularitate în rândul adulților de pretutindeni. Epuizați de stresul de la locul de muncă și din viața personală, oamenii aleg din ce în ce mai mult să se întoarcă spre interior pentru a-și gestiona starea de spirit și emoțiile.
În timpul pandemiei, factorii de stres s-au amplificat, în special pentru femei. Cercetările de la diverse grupuri din întreaga lume demonstrează că femeile sunt afectate în mod deosebit de pandemia care se extinde. Au grijă de copii și rude mai în vârstă și sunt adesea cele care au grijă și de alți adulți.
Concentrarea atenției și autocompasiunea sunt instrumente pe care consilierii și psihologii clinicieni le sugerează adesea clienților care se confruntă cu stresul cronic. Aceste tehnici s-au dovedit a fi eficiente pentru gestionarea anxietății, iritabilității și chiar a depresiei ușoare.
Dar au aceste practici vreun efect fiziologic asupra organismului?
Thurston și colegii ei au încercat să răspundă la această întrebare prin chestionarea a aproape 200 de femei cu vârste cuprinse între 45 și 67 de ani. Femeile au completat un scurt chestionar în care au fost rugate să evalueze cât de des experimentează sentimente de inadecvare, indiferent dacă se simt adesea dezamăgite de defectele lor percepute de sine sau dacă își acordă grijă și tandrețe în momentele dificile ale vieții. Femeile au primit, de asemenea, o ecografie standard de diagnosticare a arterelor lor carotide – vasele majore din gât care transportă sângele de la inimă la creier.
Oamenii de știință au descoperit că femeile care au obținut scoruri mai mari la scara autocompasiunii aveau pereți mai subțiri ai arterei carotide și o acumulare mai mică de placă decât cele cu autocompasiune mai scăzută. Acești indicatori au fost legați de un risc mai scăzut de boli cardiovasculare – cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale – ani mai târziu. Rezultatele au persistat chiar și atunci când cercetătorii au controlat comportamentele și alți factori psihologici care ar putea influența rezultatele bolilor cardiovasculare, cum ar fi activitatea fizică, fumatul și simptomele depresive.
„Aceste descoperiri subliniază importanța practicării bunătății și compasiunii, în special față de tine însuți”, a spus Thurston. „Trăim cu toții momente extraordinar de stresante, iar cercetările noastre sugerează că autocompasiunea este esențială atât pentru sănătatea noastră mintală, cât și pentru cea fizică”.
Sursa articol: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/12/211216150034.htm
Sursa foto: freepik.com