fbpx
Medicina integrativaPsihoterapie Integrativa

Cum să faci fata anxietății cauzate de știrile despre război?

De fiecare dată când deschidem televizorul, rețelele sociale, radioul sau orice alt mijloc de comunicare suntem expuși la o “avalanșă” de știri despre războiul din Ucraina. Toate acestea vin după doi ani de pandemie, în care numărul oamenilor care se confruntă cu anxietatea, depresie sau care au suferit un atac de panică, a crescut alarmat.
Fix când ne pregăteam să respirăm ușurați și să relaxăm restricțiile impuse de pandemie, ne-am trezit peste noapte în plin război. Știrea că Putin atacă Ucraina a fost primită ca un soc de oamenii de pe întreg globul.

Pentru cei prinși în luptă, frica și anxietatea sunt de neimaginat. Iar pentru noi, care asistăm de departe la acest scenariu despris parcă din filmele care prezintă sfârșitul lumii, sentimentele de teamă, neputință și tristețe pot fi copleșitoare.

Însă, stresul, teama și anxietatea sunt normale în acest moment. Probabil fiecare dintre noi le experimentează într-o mai mica sau mai mare măsură.

cristian munteanu psihoterapeut psiholog“Stresul înseamnă viață, iar viața înseamnă stres. Nu putem să vorbim despre stres ca fiind un produs secundar al vieții. Încă din primele clipe bebelușul este supus noilor condiții de viață: de la o temperatură de 37 C, cât este în pântecul mamei, la 24C sau 25C când se afla în sala de naștere; de la mediu acvatic la aer; de la întuneric la lumina, etc.,” susține Cristian Munteanu, terapeut specializat în psihoterapie integrativa.

“Toate provocările vieții se pot defini ca stresante: un examen, un concurs, sfârșitul unei relații, căsătoria, apariția copiilor, demisia, etc.

Stresul ne salvează uneori viața, ne pune în alertă, ne face vigilenți. Este un nonsens să ne dorim să NU fim stresați. Stimuli externi, gerul sau arșița, viscolul sau furtuna, și interni, crampele, râsul zguduitor sau plânsul sfâșietor, tahicardia, putem să-i definim ca fiind factori stresanți. Stresul ne poate fi prieten și aliat, un companion uneori tăcut și discret, tot timpul prezent, viața însăși, ” adaugă Cristian Munteanu.

Când stresul devine o problemă?

În mod cert ceea ce trăim în acest moment este fară precedent. Suntem încă în pandemie, în plin război, amenințați de schimbări climatice care ne pun în pericol existența. Expunerea prelungită la toți acești factori de stres agravează anxietatea și depresia.

doctor agatha vasai acupunctura“Tragediile de mari proporții stârnesc multe răspunsuri la nivel emoțional. Șocul și oroarea, urmate de neînțelegerea a ceea ce s-a întâmplat, negarea și, într-un final, o stare de insensibilitate. Urmează apoi furia și mânia, durerea în cazul celor care au pierdut pe cineva, vinovăția pentru cei rămași în viață, anxietatea și teama pentru ceea ce va urma, lipsa de speranță și depresia sau chiar disperarea,” susține Agatha Vasai, Doctor în Medicină, Specialist în medicină integrativa, acupunctură și homeopatie.

Un eveniment stresant are în general un început și un sfârșit, ceea ce îi poate ajuta pe oameni să-și gestioneze reacțiile la el. Dar situațiile stresante actuale prezintă mult mai multă incertitudine. Încă nu știm cum se vor desfășura lucrurile cu pandemia sau cu conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Dacă te găsești în situația în care îți petreci foarte mult timp discutând despre știri negative, până în punctul în care acestea îți afectează viața sau munca, atunci este foarte probabil ca anxietatea sau depresia să te afecteze.

Cum să faci față stresului provocat de titlurile de știri despre război?

“Indiferent de evenimentele stresante care ne marchează existența la un moment dat, putem diminua impactul negativ al acestora prin câteva activități simple, menite a ne „întări” și stabiliza sistemul emoțional, facandu-l mai puternic și mai puțin subiectiv,” susține Dna Dr Agatha Vasai.

Fii aproape de cei dragi

Un prim pas ar fi să discuți cu cei apropiați despre grijile care te apasă și să le ceri sfatul. De multe ori, simpla verbalizare a îngrijorărilor pe care le ai ajută la diminuarea emoțiilor negative și poate da un sentiment de ușurare sufletească.

„Parchează” grijile pentru o zi sau două, și revino asupra lor după ce lași emoțiile să se așeze. Încearcă să nu reacționezi imediat la un eveniment sau un gând negativ și să amâni orice decizie legată de acestea pentru cel puțin 24 de ore.

Fă mișcare

“Exercițiul fizic scade hormonii de stres, cum ar fi cortizolul și ajută la eliberarea endorfinelor – substanțe chimice care îți îmbunătățesc dispoziția și au efectul unor calmante naturale, adaugă Dna Dr Agatha Vasai.

Fă tot posibilul să dormi mult și bine. Un somn odihnitor îți va așeza gândurile, emoțiile și îți va permite să adopți decizii obiective și, implicit, corecte.

Practica activități plăcute

Găsește-ți un hobby sau o preocupare care să-ți dea satisfacție și să te țină, cel puțin pentru o vreme cu gândurile ocupate.

Oferă ajutorul persoanelor aflate într-o situație personală sau socială dificilă. Sentimentul de împlinire sufletească pe care îl vei avea ajutând, poate avea efectul benefic al unei psihoterapii.

Ia-ți un animalut de companie. Îți va oferi nu numai o preocupare permanentă dar și multă bucurie și împlinire sufleteasca!

Nu te izola, permițând gândurilor negative să-ți acapareze mintea.

Scrie-ți gândurile într-un jurnal și recitește-le după câteva zile. S-ar putea să ți se pară exagerate după o vreme și să-ți dai seama singur/a că lucrurile nu sunt chiar atât de rele.

Practică meditația

Meditația îți poate aduce o stare profundă de relaxare și o minte liniștită. În timpul meditației, îți concentrezi atenția și elimini fluxul de gânduri amestecate care îți pot provoaca stres. Acest proces poate duce la o bunăstare fizică și emoțională îmbunătățită.

Ai grija la ce mănânci

elena cosbuc nutritionist“Aminoacizii, care se găsesc în alimentele proteice, influențează substanțele chimice dominante din creier și starea noastră de zi cu zi. Astfel, avem nevoie de proteine pentru ca creierul să producă neurotransmitatori cheie,” susține Elena Coșbuc, Tehnician Nutriționist și Corporate Wellness Coach.

Serotonina, unul dintre hormonii fericirii și al calmului interior, este produsă din aminoacidul triptofan, care intra în organism prin dietă. Îl găsim în mod obișnuit în alimente precum nuci, brânzeturi și carne roșie, dar și în fructe, cum ar fi ananas sau banane. Deficitul de triptofan poate duce la scăderea nivelului serotoninei. Acest lucru poate duce la tulburări de dispoziție, ba chiar la anxietate sau depresie.

Un alt aminoacid, tirozina, este unul dintre precursorii dietetici pentru sinteza dopaminei, poate cel mai cunoscut neurotransmițător. Dopamina joacă un rol în modul în care simțim placerea. Ne ajuta să gândim și să planificam, să ne concentram, să ieșim din zona de confort și să încercăm lucruri noi. Fără ea, suntem letargici, triști și lipsiți de voința de a face orice. Tirozina se găsește în carnea de pui, curcan, peste, în lapte, iaurt, brânză, precum și în alune, migdale, semințe de dovleac, susan, soia, dar și în avocado și banane.

Cere ajutorul unui specialist

Fără îndoială, în vremurile pe care le trăim psihoterapia este mai mult decât binevenită. În plus, acum mai mult că niciodată, te poți conecta cu un psihoterapeut online. Numărul celor care își desfășoară ședințele de psihoterapie online a crescut simțitor în ultimul an.

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button