Rezumat
- România ocupă locul 1 în Europa la rata mortalitaţii populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare
- Bolile cardiovasculare cresc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral
- Un studiu realizat de Universitatea din Pensylvania și publicat în Advances în Nutrition a arătat că consumul mai multor acizi grași omega-3 pe bază de plante ar putea fi o sursă la fel de bună de a combate riscul bolilor de inimă
Când vorbim de surse de Omega 3, oamenii se gândesc cel mai adesea la pește. Însă, un studiu realizat de Universitatea din Pensylvania și publicat în revista Advances in Nutrition a arătat că consumul mai multor acizi grași omega-3 pe bază de plante ar putea fi o sursă la fel de bună pentru a combate riscul bolilor de inimă.
Într-o analiză cuprinzătoare a literaturii, cercetătorii au descoperit că consumul de acid alfa-linolenic (ALA), versiunea vegetală a Omega-3, care se găsește în nuci și semințe de in, a fost asociat cu un risc cu 10% mai mic de boli cardiovasculare și cu un risc redus cu 20% de boli coronariene fatale.
Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea Evan Pugh la Penn State, a declarat că revizuirea sugerează că există mai multe modalități de a îndeplini recomandările pentru acizii grași omega-3.
„Oamenii ar putea să nu vrea să mănânce fructe de mare din mai multe motive, dar este totuși important pentru ei să consume omega-3 pentru a reduce riscul de boli de inimă și pentru a promova sănătatea generală”, a spus Kris-Etherton. „ALA pe bază de plante sub formă de nuci sau semințe de in poate oferi, de asemenea, aceste beneficii, mai ales atunci când este încorporată într-o dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume și cereale integrale.”
Jennifer Fleming, profesor asistent de nutriție la Penn State, a spus că au găsit, de asemenea, dovezi că persoanele care mănâncă fructe de mare, ar putea obține beneficii suplimentare din consumul de omega-3 pe bază de plante.
Recenzia a fost publicată recent în revista Advances în Nutrition.
Cercetările anterioare au asociat omega-3 cu un risc mai scăzut de boli de inimă. Cu toate acestea, această concluzie s-a bazat pe o bază mare de cercetari pe omega-3 derivate din peste și au existat mai puține dovezi pentru beneficiile ALA.
Pentru revizuire, cercetătorii au analizat datele din studiile anterioare pentru a evalua efectele ALA asupra bolilor de inimă și asupra factorilor de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi tensiunea arterială și inflamația. Studiile analizate au inclus atât studii controlate randomizate, cât și studii observaționale.
În timp ce unele dintre studiile observaționale s-au bazat pe participanții care raportau cât de des au mâncat anumite alimente pentru a determina cât de mult ALA consumau, altele au folosit biomarkeri – o modalitate de a măsura nivelurile de ALA din sânge – ca măsură mai precisă.
„Odată cu apariția nutriției de precizie și a medicinei personalizate, suntem mai conștienți ca niciodată de necesitatea de a identifica și viza persoanele care ar putea obține cel mai mare beneficiu din creșterea consumului de alimente bogate în ALA”, a spus Aleix Sala-Vila, autorul principal și cercetător la Institutul Hospital del Mar d’Investigacions Mèdiques-Barcelona. „Acordarea unei atenții sporite cantității de ALA din sânge și modului în care acesta afectează sănătatea inimii ar putea ajuta la acest efort.”
După ce au analizat studiile, cercetătorii au descoperit că ALA a avut efecte benefice asupra reducerii lipidelor și lipoproteinelor aterogene – de exemplu, colesterolul total, colesterolul cu lipoproteine cu densitate scăzută și trigliceridele – precum și asupra tensiunii arteriale și a inflamației. Acest lucru ar putea ajuta la explicarea beneficiilor ALA asupra sănătății inimii, potrivit Emilio Ros, investigator emerit la Institutul d’Investigacions Biomèdiques August Pi Sunyer, o instituție de cercetare legată de Hospital Clínic din Barcelona și Universitatea din Barcelona.
„Am reușit să găsim dovezi care să susțină ghidurile alimentare actuale că ALA ar trebui să furnizeze aproximativ 0,6%-1% din energia totală într-o zi, ceea ce înseamnă aproximativ 1,1 grame pe zi pentru femei și 1,6 grame pe zi pentru bărbați”, a spus Ros. Totodată, acesta poate fi încorporat în dietă cu alimente precum nucile, semințele de in și uleiurile de gătit, cum ar fi uleiurile de canola și de soia.
Aceste recomandări sunt egale cu aproximativ 1/2 uncie de nucă sau puțin sub o linguriță de ulei de semințe de in.
Cercetătorii au spus că sunt necesare studii viitoare pentru a ajuta la înțelegerea mai bună a efectelor ALA asupra altor boli cronice majore. În plus, este necesar să se evalueze dacă literatura științifică recentă susține noi recomandări alimentare mai mari pentru ALA.
Comisia de nuci din California a contribuit la sprijinirea acestei cercetări.
