Scopul principal al terapiei de cuplu este să ajute relația să funcționeze.
Acest lucru este posibil atât timp cât există interes din partea partenerilor, dar și profesionalism din partea psihologului.
Pentru a face terapie de cuplu este nevoie ca psihologul să aibă abilități specifice.
Dinamica acestui tip de terapie poate fi stresantă, tensionată și este posibil să „erupă” la un moment dat.
Pot interveni, din această cauză, probleme în procesul de „vindecare” al cuplului.
Din păcate, mulți terapeuți nu au fost instruiți să iasă din dinamica lui «Cine este de vină» Diane Gehart, profesor de terapie de cuplu și familie la Universitatea de Stat din California.
În timp ce unii psihologi încearcă să ajute partenerii să obțină o nouă perspectivă atât în relație, cât și în viața de zi cu zi, alții – în special cei fără pregătire în terapie de cuplu sau de familie – pot submina și mai mult relațiile instabile.
Citeste si: Este eficienta terapia de cuplu? Merita sa investesti timp si bani?
Multe cupluri sunt influențate, fie din neatenție, fie intenționat, să ia decizia să încheie relația, chiar dacă aceasta ar fi putut fi îmbunătățită cu o terapie de cuplu eficientă.
Semne că psihologul cu care faci terapie de cuplu poate dăuna relației
Încurajează o mentalitate greșită
Este greșit ca psihologul să îi permită unuia sau ambilor parteneri să se concentreze exclusiv sau aproape exclusiv asupra defectelor celuilalt.
Acesta trebuie mai degrabă să încerce să ajute membri cuplului să își înțeleagă rolul în relație, chiar și atunci când totul pare gri.
Indiferent de deficiențele partenerului, fiecare relație este rezultatul unui model creat de doi oameni care reacționează la comportamentul celuilalt.
Când terapia se concentrează doar pe greșelile partenerului, s-ar putea să te simți din ce în ce mai lipsit de speranță în legătură cu relația și neputincios să o schimbi.
Dacă decizi să pui capăt relației astfel, vei pierde și o oportunitate importantă de a învăța din această experiență și de a evita repetarea tiparelor care te-au adus în acest punct al relației în viitor.
Pune etichete
Psihologul pune etichete, diagnostichează sau critică un partener fără să-l întâlnească vreodată.
Orice terapeut de cuplu bine instruit știe că fiecare partener are o perspectivă unică, iar o înțelegere completă a unei relații necesită cunoașterea experiențelor și perspectivelor ambilor parteneri.
Chiar și un comportament evident din punct de vedere obiectiv, cum ar fi învinovățirea sau amenințarea, poate fi de obicei abordat mult mai eficient prin înțelegerea sentimentelor și dinamicii, decât prin etichetarea persoanei care s-a comportat în acest fel.
Nu te ajută să-ți înțelegi partenerul
Când psihologul nu te ajută să înțelegi un comportament neadecvat al partenerului ceva nu merge bine în terapia de cuplu.
Există o mulțime de diferențe între posibilele interpretări ale unei situații.
De exemplu, diferențe între un partener care își propune să domine în mod intenționat prin control sau manipulare, învinovățind și amenințându-și partenerul, și un partener care izbucnește în furie și apoi simte rușinat sau regretă că și-a pierdut controlul.
Cum pot fi rezolvate aceste probleme dacă nu se realizează o analiză completă, iar ținta nu este înțelegerea între parteneri?
Uneori, partenerul care primește răutățile poate avea dificultăți în a distinge acele două situații foarte diferite. De aceea, un bun psiholog ar trebui să evite să judece sau să eticheteze oamenii, în special pe cei pe care nu i-au întâlnit.
Prioritizează nevoile tale
Dacă psihologul prioritizează în mod clar nevoile tale, individuale, și nu pe cele ale relației, atunci ar trebui să-ți pui întrebări.
Deși nimeni nu ar trebui să tolereze o relație în care propriile nevoi sunt ignorate sau respinse, nici nu ar trebui să se aștepte să aibă o relație sănătoasă dacă nu se ocupă și de nevoile altora.
Un psiholog care se concentrează doar pe sentimentele și nevoile unei părți poate descuraja tipul de compromis și interdependență care caracterizează relațiile sănătoase.
Încurajează încheierea relației
Unii psihologi încurajează încheierea relației, din diverse motive, fără o încercare de a face terapie de cuplu.
În afara cazului în care este vorba de protejarea siguranței fizice a unei persoane, evitarea scopului pentru care se apelează la terapie de cuplu, acela de a face relația funcțională, nu se justifică.
Multe probleme serioase care apar în relație pot fi gestionate cu ajutorul unui psiholog specializat în terapia de cuplu.
Psihologii care nu abordează această mentalitate fac un deserviciu cuplurilor, care s-ar putea să nu primească niciodată ajutorul pe care îl așteaptă.
În timpul terapiei, este util pentru parteneri să discute despre cele mai profunde nelămuriri până ajung la un consens.
Aceste discuții pot face diferența, influențând decizia finală, care rămâne în teritoriul cuplului, nu al mediatorului.
Concluzii
Așadar, prin apelarea la terapie de cuplu, partenerii au în vedere scopul de a-și îmbunătăți relația. Terapia de cuplu este gândită pentru a răspunde acestei nevoi și, atunci când este făcută cum trebuie, cel puțin prin prisma a ceea ce oferă, aduce rezultatele dorite.
Cu toate acestea, procesul poate fi compromis atunci când psihologul nu este pregătit pentru acest tip de terapie sau nu îi respectă principiile.
Îți poți da seama de acest lucru atunci când observi că, în general, în timpul terapiei nu există un echilibru între dreptatea care li se dă partenerilor într-o situație și nu se pune accentul pe înțelegere.
Totuși, aceste greșeli nu trebuie puse neapărat pe seama intenției psihologului.
Se întâmplă de multe ori ca lipsa de experiență să aducă unii psihologi în acest impas.
Important este să sesizezi când terapia de cuplu o ia într-o direcție diferită față de motivul pentru care ai ajuns acolo și să iei măsuri.
Sursa foto: pixabay.com