fbpx
Medicina integrativa

Gaze la stomac: De ce apar și cum le poți combate?

Gazele la stomac apar atunci când există acumulări de aer la nivelul tractului digestiv și pot fi însoțite de durere abdominală, flatulență, eructații și senzația de balonare.

Gazele la stomac apar atunci când există acumulări de aer la nivelul tractului digestiv și pot fi însoțite de durere abdominală, flatulență, eructații și senzația de balonare. Ele se formează ca o reacție firească a organismului, în urma procesului de digestie și nu reprezintă motive de îngrijorare.

Atunci când sunt resimțite în exces, pot crea neplăceri, motiv pentru care se pot lua măsuri pentru combaterea lor.

Cum se formează gazele la stomac?

Gazele se pot forma la nivelul sistemului digestiv prin aerofagie – înghițirea unei cantități mari de aer odată cu alimentele ingerate. De asemenea, ele apar în urma procesului de digestie, atunci când se consumă alimente bogate în carbohidrați. Astfel, bacteriile de la nivelul intestinului produc gaze atunci când descompun carbohidrații.

În fiecare zi organismul uman produce în medie între 0.6-1.8 litri de gaze care conțin oxigen, nitrogen, dioxid de carbon, hidrogen și metan. Atunci când ele interacționează cu bacteriile, pot fi însoțite de un miros neplăcut, dat de sulfatul de hidrogen. Eliminarea gazelor din organism se realizează prin eructații sau prin flatulență.

Citeste si: 9 suplimente care te ajută să scapi de balonare

Alimente responsabile de apariția gazelor și a balonării

Unele alimente pot produce gaze la stomac, deoarece ele conțin anumite substanțe care sunt mai dificil de digerat. Printre acestea se află legumele care conțin carbohidrați, precum:
• Broccoli
• fasolea
• ceapa
• varza de Bruxelles
• cartofii
• conopida
• lintea

Deși acestea sunt sănătoase pentru organism deoarece sunt bogate in substanțe nutritive, ele pot cauza flatulență.

Persoanele cu intoleranță la lactoza pot manifesta gaze, crampe abdominale, diaree și balonare la consumul produselor lactate. Acestea sunt cauzate de imposibilitatea organismului de a produce lactaza – enzimă necesară pentru digerarea lactozei.

Alte alimente care pot cauza flatulență sunt fructele, datorită conținutului lor ridicat de fructoză și îndulcitorii artificiali, precum sorbitolul și xilitolul.

Afecțiuni care se pot manifesta prin flatulență

Unele afecțiuni îngreunează procesul de digestie și pot cauza flatulență. Printre acestea se află următoarele:
• Pancreatita cronică – flatulența apare pe măsură ce capacitatea pancreasului de a produce sucuri digestive este afectată;
• Boala Crohn și colita ulcerativă – acestea se manifestă prin flatulență, din cauza unei absorbții reduse a substanțelor nutritive în intestin, care afectează procesul de digestie;
• Intoleranța la lactoză;
• Boala celiacă – aceasta se manifestă prin mai multe simptome digestive, precum flatulența, balonarea, constipația, diareea și durerea abdominală;
• Sindromul colonului iritabil – această afecțiune inflamatorie digestivă se manifestă prin flatulență, dureri abdominale, constipație și diaree;
• Tulburările alimentare, precum anorexia, bulimia și hiperfagia, pot fi caracterizate de simptomatologie digestivă, precum gazele stomacale;
• Refluxul gastroesofagian – acesta afectează calitatea vieții pacienților prin simptome precum balonarea, arsurile stomacale și senzația de greață;
• Ulcerul gastric – alături de durerile abdominale, această afecțiune este însoțită de balonare și eructații frecvente;
• Diabetul – acesta poate duce la simptome precum greața, balonarea și voma, gastropareza sau golirea gastrică întârziată fiind una dintre complicațiile bolii;
• Alergia la anumite alimente – alergiile alimentare au ca manifestări digestive vărsăturile, gazele la stomac, greața și diareea.

Citeste si: Ce boli ascunde balonarea?

Cum le poți combate?

Datorită faptului că de cele mai multe ori gazele la stomac nu sunt un indicator al unei probleme de sănătate, ci al unei diete nepotrivite, schimbarea stilului alimentar poate contribui la combaterea lor. Prin urmare, se recomandă evitarea alimentelor care produc gaze, precum fasolea și lintea. Te poate ajuta să îți notezi alimentele care te-au făcut să te simți balonat, pentru a le putea evita. Este indicată, de asemenea, evitarea alimentelor grase, care pot încetini digestia, sau băuturile carbogazoase.

Alături de modificările alimentare, este bine să mănânci mese mai mici și mai dese, care te vor ajuta să îmbunătățești digestia. În plus, este recomandat să mesteci o perioadă mai îndelungată alimentele pe care le consumi, pentru a împiedica înghițirea unei cantități ridicate de aer.

Include exercițiile fizice în rutina ta zilnică, care te vor ajuta să previi acumularea de gaze la nivel digestiv, dar și să îți menții o stare optimă de sănătate. Medicul sau farmacistul îți poate recomanda cărbunele medicinal, recunoscut pentru abilitatea lui de a absorbi gazele intestinale. De asemenea, consumul de ceaiuri de ghimbir, mușețel, mentă și nucșoară îmbunătățește digestia și diminuează cantitatea de gaze produse.

Când să mergi la medic?

Se consideră că o persoană se confruntă cu flatulență excesivă atunci când prezintă peste 20 de eliberări zilnice de gaze. Dacă flatulența este însoțită de durere abdominală, febră, diaree, greață, vomă, scădere inexplicabilă în greutate și prezența sângelui în scaun, este recomandat să consulți un medic.

Observă care sunt alimentele responsabile de balonare în cazul tău și încearcă să le eviți sau să le consumi într-o cantitate mult mai mică, pentru a reduce disconfortul abdominal pe care acestea îl produc. Consumul alimentelor ușor de digerat, alături de exercițiile fizice efectuate cu regularitate, aduc beneficii atât asupra digestiei tale, cât și a stării generale de sănătate.

Voicu Doina

Pasionata de content writing, redactez cu mare drag articole despre medicina integrativa, care sa iti fie folositoare.

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button