Oamenii folosesc adesea termenii “crampe abdominale” sau “dureri de stomac” pentru a se referi la durerea care este percepută oriunde în zona abdominală. Dar zona abdominală include stomacul, organele, intestinele, s.a.m.d. Ca atare, lista de potențiale afecțiuni poate fi uriașă.
Vestea bună este că, cel mai adesea crampele abdominale nu au o cauza gravă și trec de la sine.
Dacă se întâmplă des, sunt severe sau durează mai mult de o zi, acest lucru ar putea fi un semn al unei probleme medicale mai grave și ar trebui să consulți un medic.
Cauze crampe abdominale
Intoxicație alimentară
Apare atunci când mănânci alimente contaminate cu anumiți germeni. Crampele abdominale pot fi unul dintre simptome. Pe lângă crampe, este posibil să ai:
- Greaţă
- Vărsături
- Diaree
- Febră
Poate dura câteva minute, ore sau zile pentru ca simptomele să apară.
Adulții mai în vârstă, copiii mai mici de 5 ani, femeile însărcinate și persoanele cu sistem imunitar slăbit au șanse mai mari să fie intoxicate. Cei mai mulți oameni se tratează acasă fară să meargă la medic.
Este indicat să te odihnești și să evititi mâncarea care ar fi putut să te îmbolnăvească.
Dacă ai vărsături sau diaree, este recomandat să bei multă apă pentru a evita deshidratarea. Consultă un medic dacă simptomele se agravează, în special daca:
- Ai scaune cu sânge
- Febră mare (temperatura peste 38.5 grade celsius)
- Vomiți de multe ori, ceea ce poate duce la deshidratare
- Ai semne de deshidratare (urinezi mai puțin, ai amețeli, gură și gât foarte uscate)
- Ai diaree care durează mai mult de câteva zile
De asemenea, contacteaza medicul dacă diareea apare la un copil sub 6 luni sau la un adult în vârstă cu probleme medicale cronice sau cu un sistem imunitar slăbit.
Viruși stomacali
Este posibil ca medicul tău să denumească această afecțiune ca fiind o gastroenterită virală. Oamenii o mai numesc și gripă stomacală, deși nu este cauzată de virusul gripal.
Există diferite tipuri de virusuri stomacale. Cele mai frecvente virusuri stomacale sunt: norovirus, rotavirus, adenovirus, parvovirus, astrovirus, coronavirus și pestivirus.
Deoarece un virus al stomacului și intoxicația alimentară au simptome similare, cum ar fi crampele, este ușor să le confunzi pe cele două. Virușii stomacali se pot lua prin contact strâns cu cineva care are virusul, cum ar fi împărtirea mâncării sau a ustensilelor de bucătărie (cuțit, furculiță, etc). De asemenea, poți lua virusul consumând apă și alimente nesigure. Spre deosebire de intoxicația alimentară, virusul se poate răspândi cu ușurință la alte persoane, cel puțin în primele câteva zile în care îl ai.
Alte simptome includ:
- Diaree apoasă
- Dureri de stomac
- Vărsături
- Dureri musculare sau cefalee
- Febră mică
Nu există tratament medical pentru virușii stomacali. Există câteva lucruri pe care le poți face acasă pentru a evita deshidratarea și a te simți mai bine.
Evită alimentele solide.
Bea multe lichide – apă sau supe clare.
Consumă alimente ușoare la început, cum ar fi: biscuiți simpli, pâine prăjită, banane sau orez.
Fii atent la cum te simți după ce mănânci. Dacă te simți din nou rău, atunci nu mai mânca.
Odihnește-te! Deshidratarea și virusul îți slăbesc organismul.
Gastroenterocolitele trec în câteva zile. Cel mai mare pericol în cazul lor este deshidratarea. Dacă simți că ești deshidratat, discută cu medicul de familie și vezi dacă este cazul să mergi la spital.
Alergie la mâncare
Aceasta apare atunci când sistemul imunitar al corpului tău se apără împotriva unui aliment pe care l-a considerat ca fiind dăunător.
Cele mai frecvente alergii alimentare sunt la:
- Crustacee
- Nuci
- Peşte
- Ouă
- Lapte
- Arahide
Dacă ești alergic la anumite alimente, cel mai bine este să le eviți. O reacție alergică periculoasă numită anafilaxie poate provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale, probleme de înghițire și dificultăți de respirație. Dacă nu este tratată imediat, poate fi fatală.
Intoleranță la mâncare
Aceasta apare fie atunci când alimentele îți irită sistemul digestiv, fie când corpul tău are probleme cu descompunerea acestora. Intoleranța alimentară la lactoză, un zahăr care se găsește în lapte și alte produse lactate, este cea mai frecventă. Simptomele pot apărea numai atunci când mănânci o cantitate mare de alimente la care ai intoleranță sau când le consumi prea des.
Stres și anxietate
Când ești stresat, glandele suprarenale produc și eliberează hormonul cortizol în fluxul sanguin. Acest lucru poate provoaca disconfort abdominal, crampe stomacale, constipație, diaree, greață și alte simptome.
Persoanele care se confruntă cu stres cronic pot, de asemenea, să mănânce mai mult sau să mănânce alimente nesănătoase, să fumeze sau să bea mai mult alcool sau cafea decât în mod normal. Aceste noi obiceiuri pot provoca, de asemenea, disconfort stomacal sau gastro-intestinal.
Alte cauze posibile:
- Apendicită
- Anevrismul aortic abdominal (umflarea și slăbirea arterei majore din corp)
- Blocarea sau obstrucția intestinului
- Cancer de stomac, colon (intestin gros) și alte organe
- Colecistita (inflamația vezicii biliare) cu sau fără calculi biliari
- Scăderea aportului de sânge la intestin (intestin ischemic)
- Diverticulită (inflamație și infecție a colonului)
- Arsuri la stomac, indigestie sau reflux gastroesofagian (GERD)
- Boală inflamatorie intestinală (boala Crohn sau colită ulcerativă)
- Pietre la rinichi
- Pancreatită (umflare sau infecție a pancreasului)
- Ulcere
Ce tratament poți aplica acasă pentru crampele abdominale?
Pentru a ameliora crampele abdominale este recomandat să:
- Consumi apa, ceai sau supe clare. Persoanele cu diabet zaharat trebuie să își verifice frecvent glicemia și să își adapteze medicamentele după cum este necesar.
- Eviți alimentele solide în primele câteva ore.
- Dacă ai vărsat, așteapta 6 ore și apoi mănâncă cantități mici de alimente ușoare, cum ar fi orez, banane sau biscuiți fără zahăr. Evită produsele lactate!
- Dacă durerea este în partea de sus a abdomenului și apare după mese, antiacidele pot ajuta, mai ales dacă simți arsuri la stomac sau indigestie. Evită citricele, alimentele bogate în grăsimi, alimentele prăjite sau grase, produsele din roșii, cofeina, alcoolul și băuturile carbogazoase.
Trebuie să mergi la medic dacă
- Urmezi în prezent un tratament pentru cancer
- Vomiți des încât ai dificultăți de deplasare
- Verși sânge sau ai sânge în scaun (mai ales dacă este roșu aprins, maro sau închis, negru)
- Ai dureri în piept, gât sau umăr
- Ai dureri abdominale bruște și ascuțite
- Ai dureri în sau între omoplați cu greață
- Ai sensibilitate la burta sau burta este rigidă la atingere
- Ești gravidă sau ai putea fi gravidă
- Ai avut recent o rana la nivelul abdomenului
- Ai dificultăți de respirație
Sună medicul sau la 112 dacă ai:
- Disconfort abdominal care durează 1 săptămână sau mai mult
- Durerea abdominală care nu se ameliorează în 24 până la 48 de ore, sau devine mai severă și frecventă și apare cu greață și vărsături
- Balonare care persistă mai mult de 2 zile
- Senzație de arsură la urinare sau urinare frecventă
- Diaree mai mult de 5 zile
- Febră, peste 37,7 ° C pentru adulți sau 38 ° C pentru copii, cu durere
- Apetit scăzut pentru o perioada mai mare de timp
- Sângerări vaginale prelungite
- Pierdere în greutate inexplicabilă
